Fanfic Kristen Stewart/Robert Pattinson. Nu cred că mai trebuie adăugat ceva. Este pur şi simplu un monument de valoare in lumea fanficurilor. Savuraţi-l:
Cap. 1- Setea Arzatoare
Bine zis « sete ».Am nevoie de o tărie ca să pot să citesc ficul ăsta.
Sa fii o celebritate nu este asa de usor (d-apăi să fii mai multe celebrităţi...nici atunci nu e uşor). Sa fii urmarit de aparate foto si de fani in fiecare zi, sa ti se stie fiecare secret, sa se inventeze atat de multe lucruri despre tine…..si lista poate continua pana la sfarsit (vrei să zici « nesfârşit » ?). Am terminat si filmul New Moon. Aproape toti (paricopitatii) din lume ne sunt fani (ba chiar toţi oamenii din lume, inafară de caţiva africani proşti care n-au cinematograf la ei in junglă). Dar asta este si nu o sa-mi dezamagesc fanii niciodata. Multa lume ne confunda cu personajele pe care le jucam Fani idioti. Si ceva nu pot intelege, (virgula, doua puncte, punct, punct si virglua…eh) cum de fanele care nu l-au atins pe Robert sunt innebunite dupa el, iar eu l-am atins hehe si sarutat si nu sunt indragostita de el.Ce straniu! Sunt fericita in preajma lui si poate ca totusi…..nu nu se poate asa ceva am un iubit pe Michael Angarano .El este cel mai important lucru pentru mine acum, imi ridic ochii si dau de Robert, care ma trezeste din visare:
(-Fă !)
-Ce mai faci Kris, la ce te gandeai asa de profund acum?
- Ma gandeam la cat de faimosi suntem si cat de ciudat e ca nu sunt indragostita de tine...
-Cum….ce?Aaa pai nimic ma gandeam la iubitul meu, chiar trebuia sa spun asta?
-Ei bine (dragii mei, bine ati venit la Surprize Surprize) trebuie sa plec in New York pentru noul film in care voi juca, Remember Me .
-Wow pai atunci succes.Si cand incepi filmarile?
-Maine si am venit sa imi iau la revedere.
-Ooo…cam devreme ei bine Pa (e vreo punctuatie p-aici pe undeva ?NU ! ei bine…)….ce raspunsuri destepte mai dau si eu…
Bine ca recunosti.
Apoi vad fata lui Robert. (Pana acum ma uitam undeva mai jos de buric) Era luminata. Oare de ce ? De o lanternă. O da ca o sa scape de mine.Dar de ce mi-ar pasa? Nu-ti pasă, pentru ca esti atat de neîndragostită de el...Uimitor!
- De ce te-ai suparat asa deodata?Din cauza ca plec?ma intreaba el plin de speranta fluturând din gene ca un căprior.
-Pai ma gandeam ca….pai…te iubesc la fel ca pe fratii mei oricum am un iubit si…..aaaa….da….doamne cat de proasta sunt de ce a trebuit sa pomenesc de Michael?…Sunt ca o carte deschisa (virgula punct si virgula punct nu conteaza) las sa mi se vada fiecare emotie…..Dar daca m-as fi suparat de ce i-ar fi pasat?Si de ce sunt trista ca pleaca?
Ai multe probleme, draga mea.
-O.K cred ca merit o imbratisare de la o colega foarte buna si foarte frumoasa si foarte incoerenta. Plec peste 3 ore…si…nu vrei sa vii cu mine la o cafea?
-Aaaa…nu, din pacate am planuri cu Michael dar mersi pentru invitatie…Accept imbratisarea. (spuse « Kris » tinand mana la nas)
Era asa de cald si mirosea asa de frumos, as ai fi vrut sa stau inca cateva minute langa el…dar nu se putea asa ceva. (ceva supermagic ne indeparta unul de celalalt)
-O uite-l pe Michael!ma avertiza Robert panicat, in caz ca aveam de gand sa transform imbratisarea in altceva.
-Buna Robert (spuse Michael care sari de gatul lui Robert si continua..)…iubito…si apoi ma saruta… de ce a trebuit sa ma sarute chiar in fata lui?Nu putea sa astepte pana pleaca?
-Bine copii va las sa va pupati eu…aa….am plecat.
Credeam ca e doar Kristen proasta, dar vad ca toata lumea se balbaie si face pauze de « ăăăăă »-uri
Chiar trebuia sa fie despartirea asa?Chiar trebuia sa plece asa de trist? Chiar trebuia ? De ce imi pasa? Este a trei-aoara cand ma intreb de ce-mi pasa.
-Kris am venit cu masina deci mai mergem la mine acasa? Sau ramanem in masina ? E comoda bancheta din spate. (e ok si aia din fata)
-Da desigur..si am pornit spre masina (spuse Michael caruia ii placea sa-si spuna povestea cu glasul tare)
Tot timpul m-am gandit la fata lui luminata deoarece credea ca sunt trista, din cauza plecarii lui …m-am gandit numai la el….Am coborat din masina ametita si aveam niste dureri din cauza unei probleme (guta),iar paparazzi m-au urmarit si mi-au facut poze .Asa ca am alergat pana in apartamentul prietenului. Acolo a urmat o intrebare: (care ma astepta nerabdatoare de ceva vreme)
-Pot sa te intreb de ce esti asa de trista? Iubirea mea am gresit cu ceva?…cam siropos
-Nu nu-ti face griji pentru mine sunt putin trista ca a plecat Robert pentru ca il consider fratele meu….cred…. mi-am spus eu in sine. (deranjata de putinul dram de constiinta care ma tot @$%@#^ la cap pentru ca nu foloseam niciun fel de punctuatie)
-O sa se intoarca el….Deci la ce film sa ne uitam?
-Romeo si Julieta? spuse Kristen/Bella
-Dar il stii pe de rost…
-Da dar vreau sa ma uit la el ,daca nu, ne uitam la ce vrei tu…Se pare ca a ales ce am vrut.A bagat caseta cu Romeo si Julieta apoi ma saruta pe frunte.
Nu am fost atenta la film…vream (vream ? pe bune ?) sa-mi cer scuze lui Rob ,dar oare pentru ce?Pentru ca am fost nesimtita (si n-am folosit nici virgula nici punct pana acum si d-aici mai départe ?)nu trebuia sa ma sarut cu Mike in fata lui.De ce imi pasa asa de mult?Aveam nevoie sa-l vad.Dar de ce?
-Mike ce zici daca ne uitam la altceva?Ce zici de Twilight? ahahaha
-Sigur ,orice pentru printesa mea retardata …
Nu am fost atenta la film am fost atenta la Edward, adica la Robert. (Nu faci diferenta intre ei , esti ca fanii aia prosti de care vorbeai mai devreme.) Eram atenta la corpul lui si cat de bine ii statea cu tricoul de la prima (scena filmata la) ora de la biologie cand am stat cu el. Eram atenta la ochii lui, la cat de sinceri (toti actorii sunt sinceri cand filmeaza :…ei bine) si de calzi pareau…am fost atenta la buzele lui aproape perfecte (erau « aproape-perfecte », nu indeajuns de carnoase pentru gusturile lui Kristen )…si mai ales la zambetul lui strengaresc pe care il iubeam asa de mult, la zambetul din coltul gurii. M-am gandit la momentul in care m-a sarutat. M-am gandit numai la el…la tot ce tinea de Rob. Simteam o mare durere la fel ca setea arzatoare pe care o aveau vampirii…Se pare ca lacrimile mi se prelingeau pe fata, pe fata neteda si fara cosuri. (dar plina de fond de ten si pudra) Plangeam dupa el (plangeam cand ii vedeaaaaaam….).Aveam noroc ca Michael doarme si nu ma vede.Adormise ca un mosuleţ la film. Apoi mi-am dat seama de ce curgeau lacrimi (asa fac ochii)…din cauza lui ca il iubeam. Din aceasta cauza am tipat.
-NUUUUUUUUUU…NUUUUUUUUU…..NU SE POATE ASA CEVA….NUUU !!!
Asa urlu si eu acum.
Si am fugit pana in baie incuind usa .Plangeam, caci nu puteam sa il iubesc pe Robert il iubeam pe Michael.De ce plecarea lui mi-a cauzat atata durere? (pentru ca stiai ca se poate intoarce in cateva ore, la cati bani are putea sa ia avionul imediat inapoi...)….De ce? Un singur raspuns se potrivea dar nu putea sa fie adevarat.Ca sa nu-si de-a seama Mike ca am plans m-am spalat pe fata…mi-am spalat obrajii si nasul care erau rosii….buzele care tanjeau dupa atingeri (scarbos..)….Ochii ciocolatii care puteau darui atata dragoste si sinceritate. (sinceritatea aia pe care o pastram doar pentru jumatatea mea) Eram foarte trista,din cauza unui barbât (sau vampir, sau mai multi barbati, sau o gorila). Dupa ce m-am spalat m-am dus inapoi pe canapea unde mi-am scuturat stropii de apa pe Michael si l-am trezit.
-Ce s-a intamplat de ce ai strigat atat de tare…ce nu se poate asa ceva ?Te rog explica-mi…
Cum pot sa-i spun, ca plang din cauza lui, din cauza lui Pattinson?…(spusesem eu, incercand sa ma detasez si sa ma refer la el folosind numele de familie) (domnul Pattinson)
-Pai nu s-a intamplat nimic am atipit si am avut un cosmar…
-Cu ce era?
-Am visat ca…aaa….cineva mi te-a luat de langa mine, stii tu insemni atat de mult pentru mine si nu vreau sa te pierd (curva)…ultimele cuvinte le-am rostit cu greutate.
-Stiu…imi spuse dupa ce ma saruta pe obraz…nici eu nu as suporta daca ti s-a intampla asa ceva.Ce zici daca dormi cu mine in seara asta? (adica, tu dormi si eu….ei bine…)
-Nu trebuie sa ma duc acasa…..ma asteapta o prietena..scuze.. (pai nu trebuie sa te duci acasa….Sau, iti lipsea o virgula ?)
-Bine atunci mai dami un sarut, apoi te las sa pleci….(cui ii pasa de cratime ?!)
Am stat 3 ore la Michael ,iar paparazzi erau tot acolo a trebuit sa iau un taxi ca sa pot pleca.Stateam la casa bunicilor care au murit acum 2 ani din cauza unui incediu.Casa era inca frumoasa pentru ca nu arsese in incendiu, ca bunicii.Am intrat si m-am aruncat direct in pat adormind cu gandul la el.Dar la ora 3 dimineata ma suna Robert si i-am raspuns imediat. (pac pac)
Capitolul 2-Nopti Albe
- Alo?Robert ce s-a intamplat de mai (-) sunat la 3 dimineata?intreb eu speriata….
- Buna dimineata!Ma scuzati de deranj dar trebuie sa va spun ca avionul care a plecat spre New York a ajuns la destinatie, dar din pacate fara oxigen… castile pentru oxigen (care se puneau pe urechi, spre deosebire de mastile de oxigen) erau blocate, nu s-au deschis si din aceasta cauza calatorii s-au sufocat…Oh well. Si am sunat de pe fiecare telefon, la fiecare numar din agenda ca sa dau aceasta veste buna. Ma scuzati! (spuse o stewardesa sexy care isi notase numerele de telefon in agenda ei mica, tinuta in sutien)
-Cum? Dar? Ce? Nuuu…nu se poate intampla asa ceva….am tipat eu in timp ce ma (intrebam de ce tot tip in ficu asta ?!) ridicam ametita din patul bunicilor….nu se poate asa ceva….Rob al meu?VA ROG SPUNETI-MI CA ESTE O FARSA….am tipat eu ultimele cuvinte disperata…..cu moralul la pamant……caci nu avea cum…..(puncte puncte puncte)
-Nu din pacate nu este o farsa, mai bine v-ati odihni.La revedere! (zise stewardesa ingrijorata si totusi nepasatoare)
Cum sa se intample asa ceva , nu se poate…nu se poate…tipam jos pe podea langa patul pe care am adormit……Robert al meu mort? Nu ,nu voi crede asta pana nu vad in stiri si in ziare (surse de incredere cand esti faimos)….pana nu vad lumea cum se cufunda in lacrimi….pana cand vad lume care pleaca la sufletele lor adormite (hm ?)…pe care le iubeau asa de mult (ficu asta ma intristeaza…dar nu pentru tragedia prin care trec personajele)….Cu aceste cuvinte mi-am mai dat o speranta, ca vampirul meu drag (el stie ca-i zici asa ?) putea sa fie in viata, iar telefonul doar o farsa.Poate a pus niste prieteni sa ma sperie…..M-am urcat inapoi in pat incercand sa adorm. (de ce as verifica ? mai bine dorm un pic, altfel fac riduri. Daca a murit, poate sa astepte si pana maine dimineata)
Dar cum sa adorm cand vampirul meu (iar incepem) ….Rob al meu putea sa fie mort…colegul meu de munca pe care il iubeam mai mult ca pe un frate…pe Robert care se simtea bine daca eram langa el (ca un catelus in cautare de afectiune)….langa care zambeam de fiecare data….si nu mi-am dat seama la inceput. Da’ eram indragostita de el. De aceea imi pasa asa de mult daca era trist…daca era fericit……si de aceea eram trista din cauza plecarii lui, eram indragostita de el, pur si simplu il iubeam….la fel ca Bella. (ce comparatie neobisnuita) Ma durea capul l-a (ei bine, acum era cazul sa NU folosesti cratima)cat am tipat asa ca m-am dus la baie.Fata mea era atat de dezordonata (la fel ca si creierul de altfel)….un chip cu moralul la pamant care nu gasea raspuns….
-Robert Pattinson este mort sau nu?m-am intrebat de atatea ori…ma uitam in oglinda m-am spalat peste fata umeda….si rosie si ochii ciocolatii care erau cuprinsi de durere (din care se scurgea ciocolata care umezea fata). Se putea vedea asta de la distanta.M-am sters repede si mi-am facut o cafea…..Era 5 dimineata nu se facea o data (odata) 8 pentru stiri? (ca in Romania ?)Sa vad daca mai sunt sperante?O nu… si daca vine Michael….o sa-si de-a (dea) seama ca am plans…acum nu aveam nevoie de atentie….aveam nevoie sa vad stirile…sa am sperante, dar care se puteau prabusi imediat daca era adevarat, daca Rob este mort. Acum mi-am dat seama ca il iubesc si aveam nevoie sa-i spun aceste cuvinte, sa stie ce simt pentru el.Nu prea imi mai pasa de Michael (cretinul ala).Daca Rob era in viata atunci voi fi in stare sa-i spun ca il iubesc…nu ca pe un frate ca ceva mai mult…ca pe sufletul meu pereche (o declaratie cam serioasa, nu crezi ?) . Aveam nevoie sa-i spun cat mai era timp…daca mai era……Orele trecusera cam greu (dar nu foarte).Mi-am trecut ochii peste ceas si era 8. Am stat o ora sa vad daca era adevarat, dar nu a dat nimic de avion. Asta poate pentru ca nu s-a intamplat, dar poate ca nu au aflat inca. Poate ca…..apoi imi suna telefonul care m-a trezit din sperante.Era Michael,mi-am dres vocea ca sa nu-si de-a seama ca am plans.
-Buna dimineata iubire!Cum ai dormit scumpetea mea? (oogie oogie ooogie) chiar trebuia sa intrebe? (spuse Michael nestiind despre ce era vorba)
-Neata!Bine am avut un somn foarte bun….am mintit eu…..
-Si pana la urma mai vii la mine sa ma ajuti?
-Aaaa…da, dar deabea m-am trezit si o sa vin pe la 13:00-14:00.Nu stiu sigur.
-Ok, eu trebuie sa inchid, a venit seful.Pupici balosi din partea mea! Ih. (jalnic)
-Si din a mea, pa! (el ii dadea pupici balosi, ea ii dadea un « pa »)….da sigur…..numai de pupicii lui aveam nevoie acum…..(sa-si bage pupicii in cur)
Acum singurul lucru care ma interesa era sa stiu daca acel zambet strengaresc ,care il ador asa de mult, mai este. (daca murise cu zambetul ăla pe faţă, era ok) Am stat cu ochii doar la televizor schimband pe fiecare canal cu stiri (de sub chiuveta).Dar nimic.Pana am gasit un canal cu filmul Twilight. (Twilight care se oferea la orice ora din zi, in special la 7 am) In ora de biologie unde Edward a vorbit pentru prima oara cu Bella.Arata asa de bine! (mmm...El o fi murit, dar bine ca mi-a ramas filmul)
-Cum a putut sa-mi scape asta ca eu il iubeam si pe vampir dar si pe actor (esti sigura ca faci diferenta intre ei acum ?). Am inceput sa-mi inec amarul in lacrimi.Dar nu puteam plange era aproape 13. (aici pui punct ?!?!?!)Si trebuia sa-l ajut pe Mike la curatenie (ca o slugă ce esti). M-am dus la baie si m-am spalat pe fata. Mai aveam timp pentru un dus asa ca am facut ,dar cu apa aproape rece. Nu era secunda in care sa nu ma gandesc la viitoarea mea iubire. M-am imbracat cu primele haine pe care le-am gasit.Acum nu ma interesa cum arat. Am iesit afara in drum spre Michael (puteam sa folosesc tunelul subteran spre casa lui, dar am zis : eh what the hell, hai sa ies pe afara)….nici nu stiam daca m-am pieptanat sau daca hainele erau botite sau murdare, nici daca aveam pantalonii pe mine. Nimic doar sperantele ma mai ajutau sa stau pe picioare.Dar tot eram cu moralul la pamant ,caci poate nu a fost o farsa telefonul.Dar nu trebuia sa ma gandesc la asta ,ca sa nu plang, dar acum mi se parea ca Robert este pe toate afisele.Am vazut chioscul cu ziare .Vroiam (fara R. Dar e mai bine decat « vream », deci tac) ziarul poate scria ceva in el,dar nu aveam geanta cu mine si nici portofelul asa ca m-am intors acasa dupa ele. Asta intarzia si mai mult momentul adevarului…..momentul in care puteam sa ma prabusesc.Dupa jumatate de ora m-am intors. Nu ma interesa daca intarzii am luat un ziar daca era adevarat atunci trebuia sa fie scris. L-am cumparat dar nu aveam curaj sa-l citesc asa ca l-am impachetat si l-am pus in geanta.Pana la urma am ajuns.Mi-am dres vocea si incercam sa par fericita.
-Buna credeam ca nu mai vii.
-Salut.A vrut sa ma sarute, iar eu l-am refuzat.Proasta alegere.
-S-a intamplat ceva?of banuieste ceva….acum ce-i spun? (Spuse Michael din nou)
-Nu…nimic…
-Dar de ce mi-ai refuzat sarutul?
-Daca suntem iubiti asta nu inseamna ca trebuie sa ne sarutam in fiecare minut (pai vaco, nu era fiecare minut, nu te mai vazuse de cateva ore)….m-am rastiti eu la el…iar asta cred ca a incurcat si mai mult treaba….Bine facut Kris..esti tare desteapta…dar de fapt mie nu-mi mai pasa de el asa ca nu avea decat sa faca ce vrea…
-Bine…..nu trebuie sa te rastesti la mine…
-Deci cu ce incepem?am incercat eu sa schimb subiectul…
-Dai tu cu aspiratorul si eu sterg praful!……ce gentelman…n-ar trebui oare sa aleg eu? (n-ar trebui totusi sa angajati o menajera ?)
-Ok…..
Au trecut 2 ore…timp in care am dat cu aspiratorul in casa (aham, pentru ca Kristin Stewart chiar da cu aspiratoru si sterge prafu zi de zi, are training)….dar trebuia sa fie facuta curatenie si in baie si in bucatarie….
El a stat tolanit pe canapea si eu am facut curatenie …..M-a ajutat foarte mult….
***
Toata ziua am facut curatenie….Pana la urma s-a facut ora sase…se apropia ora stirilor.
-Michael eu am terminat de facut curatenie si trebuie sa plec acasa.
-Bine.Pa iubire!
Nici macar nu s-a ridicat de pe canapea , nici macar nu si-a ridicat privirea de la televizor…..Barbatii….niste prosti….You go girl. (sa vedem, el te-a chemat pe tine sa-i faci curatenie ; tu ai venit, ai facut, el a stat pe canapea la tv…..cine e prostu ?! )
Pe drum am trecut pe langa chiosc si mi-am adus aminte de ziarul care statea la mine in geanta. Aproape ca am inceput sa alerg. Am ajuns acasa nerabdatoare sa-l citesc. M-am dus in sufragerie. Mi-am scos ziarul si l-am deschis. Am rasfoit pagina cu pagina uitandu-ma atent. Am inceput sa scriu propozitii scurte. Pana am dat de o stire cu un avion….Si din pacate nu era avionul din Vancouver.Am aruncat ziarul pe langa cos. Matele imi chioraiau nu am mancat nimic toata ziua…ei bine doar o cafea.M-am dus si am manacat ce am gasit prin frigider (mai multa prostie si mai putina gramatica). Mi-am facut niste paste cu sos la conserva. Mi-am facut un suc de capsuni cu banane (un tort si am deschis o sampanie ca sa fiu gata cand aflu ca « sufletul meu pereche » a murit) si m-am dus la televizor. Am dat pe canalul cu stiri .Pana la urma daca in realitate a fost acel accident cu pasagerii, trebuiau sa afle pana acum.Am stat si asteptam sa vad adevarul. Daca Robert era mort sau in viata. Mare dilemă. Speram ca acum sa filmeze….mi-am adus aminte cand am facut primele poze impreuna dupa cea am filmat Twilight.Acest film m-a schimbat foarte mult…Apoi o stire de pe televizor (ca un bibelou asezat pe televizor) m-a readus la realitate:
- Dragi telespectatori.Azi dimineata ati primit niste telefoane despre un accident cu avionul care a plecat din Vancouver spre New York (stewardesele alea chiar au sunat intreaga populatie a Americii).Ati fost informati ca nu mai era aer in avion si castile (mastile ?) pentru oxigen erau blocate ,nu s-au deschis si din aceasta cauza calatorii s-au sufocat.Ei bine (spuse Andreea Marin) probabil ca v-ati imaginat ca e o farsa dar din pacate , e adevarat (Tzeapa !!!!).Doar calatorii au murit in timp ce stewardesele isi beau linistite cafelele .Acum echipa vor sa afle de ce nu s-au deschis…..Si l-am inchis.
-NUUUUUUU…..de ce a trebuit sa fie adevarat…..Nuuuuuu…..Robert e mort….nu pot sa cred nu poate fi adevarat de ce ?De ce tocmai el…..Si-am plans cum n-am mai plans niciodata.M-am tolanit pe jos (ca o pisicuta) am avut noroc ca in clipa aceea Mike a venit ca sa-si ceara scuze si m-a auzit tipand….
-Kris esti bine? De ce ai tipat? De ce plangi? De ce stai pe jos?De ce ?
-Robert e mort…a murit in avion!!NUUUUU!!!
(Scuze. Ma simt total lipsita de sensibilitate, dar mor de ras in acest moment dramatic.)
-Cum? Iubire ridicate (Ridicate este o noua vraja, inventata de autoarea noastra)(chiar suna a latina), nu e bine sa stai pe gresia rece ….si atunci m-a ridicat…dar eu nu vroiam sa fiu atinsa si m-am zbatut pana m-am dat batuta…
-Robert e mort……Robert Pattinson…domnul Pattinson..NU SE POATE ASA CEVA……NUUU!
Michael nu stia ce sa-mi faca…..Eram cu moralul la pamant….sperantele mele erau spulberate…..Am plans asa de mult…….Se mai auzeau plansete si de la vecini…vecinii care si-au primit vestea la fel ca mine,ca prietenii lor nu se mai intorceau acasa (pentru ca in avionul ala nu erau decat oameni din acelasi cartier)……Robert era special pentru mine si acum nu mai este…..nu o sa-i mai vad niciodata zambetul acela strengaresc…nu o sa ma mai imbratiseze niciodata…si m-ai (mai) rau nu va afla niciodata ca eu il iubesc. (norocul lui) Inca plangeam…..ochii imi erau reci si plini de durere ma durea capul dar nu-mi pasa (pentru ca nu aveai cap, basically)……NU MAI AVEAM PENTRU CE SA TRAIESC!!!!!
Sa iti recomand cateva metode de sinucidere ?
***
Am plans toata seara.Vroiam sa-mi iau la revedere de la Robert.Acum era dimineata.
-Kris daca vrei sa te duci in New York sa-ti iei la revedere am un bilet de avion dar numai unul (e unic si special) daca vrei poti sa te duci….,spuse o voce necunoscuta.
Am incercat sa nu mai sufar….asa ca l-am trimis sa-mi aduca biletul….A plecat cu taxi-ul….In acel timp eu imi impachetam cateva haine, cu care sa stau la hotel.Mike a ajuns cu biletele (acum erau doua) si s-a intors cu masina lui. M-a dus el la avion, aveam noroc ca fix in acea ora era pregatit unul (dadea din codita).Pe drum am plans continuu.Pana la urma am ajuns la aeroport.
-Sa ai grija de tine ti-am pus bani pentru alt bilet de avion..
-Mersi ne vedem saptamana viitoare.
Apoi m-a sarutat….Mi-am pus bagajul si am incercat sa adorm dar nu am reusit…..Vroiam sa-l vad cat mai repede…..Aveam de mers doua ore.
***
Am coborat si am luat imediat un taxi spre locul accidentului.Ajunsa la destinatie m-am dus imediat spre el….spre avion….
- Doamna ma scuzati sunt de la securitate si nu aveti voie sa va apropiati atat de mult….(spuse « Kris » ca sa sperie lumea)
- Dar iubitul meu a murit in el ,va rog lasati-ma sa-l vad…..VA ROG! (spuse o tanti disperata)
- Daca vreti sa-l vedeti va trebui sa va duceti la doamna aceea blonda si s-o intrebati in ce parcela este pus…(continua « Kris » simtindu-se bine in rolul altcuiva)
« Parcela » ? Ce deprimant.
-Va multumesc!
Am dat fuga la doamna pe care o chema Alice Culien (ironic)
- Ma scuzati dar iubitul meu - imi placea cum suna asta - a murit (nu-mi mai placea cum suna asta) in avion si vreau sa-l iau pentru inmormantare (ca n-are nici familie, nici nimic….daca nu-l iau eu, il mananca hienele)
-Spuneti-mi numele domnului va rog!
-Robert Pattinson. domnul Pattinson
-Numai putin sa caut….
-Nu nu am gasit niciun domn pe nume Pattinson.Sunteti sigura ca a fost in acest avion?
-Da a plecat spre New York ieri…
-Ma duc sa-i intreb daca au gasit cumva vreun Pattinson si nu au scris.
In acel loc se filma pentru Remember Me filmul unde trebuia sa apara si Robert.(care loc ? parcelele cu cadavre de langa avion ?) Inca imi curgeau lacrimile dar incercam sa ma stapanesc.Ce nesimtiti astia (panaramele drecu), tot mai filmeaza chiar si fara Robert. Vream sa stiu daca au gasit pe cineva care sa-l inlocuiasca, ca poate e dragut.
-Buna ziua as dori si eu sa stiu daca a-ti reusit sa-l inlocuiti pe Robert Pattinson.
Trrrr…..suna telefonul domnului…domnului Pattinson ?
-Un moment va rog….
In acel moment vad un tip care era inalt avea aceeasi inaltime ca a lui Rob si l-am strigat.
Credeam ca este el….
S-a intors la mine….
S-a terminat?! Gata?...Thank God…
Cat non-sens concentrat …
Haha. Ai vrea tu...Ficul are peste 20 de capitole, astea sunt doar primele doua. E cineva curios ce se mai intampla cu domnul Pattinson & co?
_____________________________________________________________________
Nu stiu de ce facem asta. Au fost indeajuns de dureroase primele doua capitole din ficul asta, si nu cred ca mai rezist la altele. In caz ca pe alea nu le-ati citit (si bine ati facut), va anunt ca e un fanfic din perspectiva lui Kristen Stewart, indragostita de un Robert Pattinson posibil mort intr-un accident aviatic. Here we go...
Cap 3-Prezenta la catalog
In acel loc se filma pentru Remember Me, filmul unde (in care) trebuia sa apara si Robert , asta daca n-ar fi murit axfisiat in avion, pentru ca nu s-au deschis « castile de oxigen » si n-a mai putut sa respire prin urechi (asta ca un mic rezumat al capitolelor anterioare). Inca imi curgeau lacrimile dar incercam sa ma stapanesc.Ce nesimtiti astia, tot mai filmeaza chiar si fara Robert.Vream (o nu...s-a intors « vream »-ul malefic) sa stiu daca au gasit pe cineva care sa-l inlocuiasca in cele cateva ore, de cand s-a aflat ca a murit.
- Buna ziua as dori si eu sa stiu daca a-ti (ati) reusit sa-l inlocuiti pe Robert Pattinson , a zis Kristen pe un ton indiferent.
Trrrr…..suna telefonul domnului…(care domn ?)
- Un moment va rog….
In acel moment vad un timp care era inalt (un timp inalt ?) avea aceeasi inaltime (ca cine?) si l-am strigat .
-Domnule Tiiiimp!!
Credeam ca este el….
S-a intors la mine si….
m-am uitat din picioare pana in cap (ce chestie…ale cui picioare si al cui cap ?).Avea acelasi corp, acelasi ceas (bineinteles ca avea ceas, era domnul Timp), aceleasi haine,dar cel mai important aceeasi fata (din pacate). Aveam halucinatii, el era mort doar imi imaginam…si ce fericita am fost in acel moment cand i-am vazut fata si am crezut ca…dar nu poate fi adevarat. Atunci am fost trezita din durere:
- Kristen?m-a strigat el speriat probabil de fata mea (nu ma mir)(pe bune, ne dai replicile pe tava cu fazele astea) dar mai ales de prezenta mea…
Cum?M-a strigat?. Da el era (nu altu,), era in viata. Nu a patit nimic.Nici nu am mai stat pe ganduri si am fugit spre el strigand: (buga buga bugaaaaaaa)
- Robert !Esti in viata!Tu esti. Esti in viata. N-ai patit nimic.
Dupa ce am pronuntat acele cuvinte era speriat, avea ochii mari si gura deschisa (era mort) ;nu stia ce se intampla.Aveam noroc ca avea ceva muschi (nu mai era pişpirel ca data trecută când l-am vazut) .M-am aruncat in bratele lui si mi-am incrucisat picioarele cu picioarele lui (mama ce contorsionism, erati serpi ?).Plangeam.Nu de tristete…de fericire ca Rob al meu,vampirul meu drag (vampiras mititel si dragutel) era in viata.M-a imbratisat si el chiar daca nu stia ce se intampla, de ce aveam fata plansa si aveam si cearcane presupun ca aratam ingrozitor.Dar nu-mi pasa (la fel cum nu-mi pasa nici ca nu m-am sinchisit sa adaug nicio virgula pe nicaieri si ca probabil énervez lumea cu ficu asta fara sens).Acum aveam bratele lui in jurul meu si parfumul lui si prezenta lui.Exact ceea ce aveam nevoie. Sincer, ai mai multa nevoie de o camasa de forta si niste calmante, decat de parfumul lui si prezenta lui si orice altceva. M-am dat jos de pe el (ca din copac) si i-am prins fata lui in mainile mele ca un cleşte si i-am spus:
- Ma idiotule, tu ciné te crezi ?!
- Mi-a fost atat de dor de tine…am crezut ca te-am pierdut, n-am dormit vreo trei nopti (yah right, si atunci cand te-ai hotarat sa dormi ca s-asa nu aveai vesti ? Dar atunci cand mancai capsuni si banane ? Hm ? scroafa…).Mi-a fost dor de parfumul tau, de corpul tau, mi-a fost dor de tine! in acel moment avea acel zambet strengaresc pe fata cu zambetul in colturi ca un colţunaş împăturit,nu intelegea ce s-a intamplat dar si el era fericit de prezenta mea (nu intelegea nimic, dar zambea si el ca prostu).
-Kristen cred ca ar trebui sa dormi.Nu arati prea bine ai numai cearcane.
-Nu! Ma tem ca acesta este un vis si daca ma voi trezi mi-e teama ca nu o sa te mai gasesc. Da !Eu sper ca acesta e un cosmar si daca ma voi trezi, ficul asta nu va mai exista.
In acel moment eram cu fata pe pieptul lui paros inspirand firele parfumul lui, ascultand cum ii bate inima, ascultandu-i vocea .
-Hai mai bine sa te duc acasa. (ca ma faci de rusine)
-Nu daca nu vii si tu.
In acel moment eram o incapatanata si o dementa care si-l dorea pe vampir (iar incepem cu vampirul). Robert mi-a luat si el fata in maini, mi-a detasat-o de restul capului, si mi-a spus…
-Fa, du-te acasa ca pun jaru pe tine !
-Am sa vin cu tine dar trebuie sa-mi promiti ca (n-o sa mai scrii niciodata vreun fanfic) o sa dormi .Am terminat filmarile pe ziua de azi.Am sa ma duc sa-ti iau bagajele .
Apoi ma saruta pe frunte. Imi batea inima cu putere.Mi-a luat bagajele si ma (m-a) dus langa masina lui tinandu-ma de mana. Cat imi doream sa fie real acel moment.Se pare ca Robert si-a luat o masina noua dar nu-mi pasa…(dar ai observat masina)imi pasa doar de el. In masina m-am uitat numai la el, nu si la masina si ma ciupeam ca sa fiu sigura ca e realitate.Da era realitate,eram langa vampir, el era in viata ceea ce inseamna ca Rob era mort, dar nu-mi pasa, eu vroiam vampirul oricum ; am mentionnât asta de mii de ori in ficu asta.Am avut curajul sa ma uit in oglinda .Doamne aratam groaznic. Aveam cearcane si aratam de parca n-am dormit de o saptamana…aveam parul ciufulit si rochia botita .Intr-un singur cuvant groaznic (si care era cuvantul ala groaznic ? ah…virgula).Rob avea un pieptan (doar pentru situatii de urgenta, il tinea intr-o vitrina securizata) si m-am aranjat putin dar fara succes.Aveam nevoie de somn.Vream (te rog nu...nu « vream ») ca atunci cand i-am luat fata in maini sa-l sarut pe craniul lipsit de piele.Dar deocamdata nu se putea, pentru ca eram prea groaznica. Mai aveam timp pana maine.Se pare ca ajunsesem dar nu era un hotel era un bloc.
- Unde mergem?l-am intrebat nedumerita…
- In Romania
- Mergem acasa la un prieten de-al meu.Acolo imi petrec eu noptile ca drag queen. Si apoi i-a aparut zambetul tălâmb…Doamne ce il mai iubesc…!
Am coborat din masina apoi am urcat pana la etajul doi.Cand am intrat era miros de mancare arsa. Are noroc ca sunt un bucatar destul de bun (sper ca gatesti mai bine decat scrii, altfel o sa il otravesti naibii pe Rob si iar moare saracul) .Se pare ca prietenul acestuia avea si o pisicuta.Era tare draguta dar se pare ca ii placea sa se joace cu picioarele deoarece in cosuletul ei se aflau nenumarate picioare cumparate de la morga, spécial pentru pets. In acel moment mi-a rupt dresul.
-Nu-ti face griji.O sa-ti cumpar altul ,spuse pisicuta cu regret.
-Mai am destule acasa.
-Tu o sa dormi in pat eu pe canapea….prea generos stiu, sunt un baiat finut.
-Lasa nu vreau sa te deranjez dorm si pe jos daca e nevoie.
-Nu ma deranjezi.Nici nu stii cat de mult ma bucur ca esti aici deci o sa dormi in pat (cu mine in pat, ca sa ma bucur si mai mult).
-Nu, am sa dorm pe jos nu-ti face griji.
-Nu, dormi in pat
-Nu, pe jos
-In pat
-Jos !
-De ce esti incapatanata?Este destul loc.
-Dar nu vreau sa dorm in locul tau.Tu ai sa dormi pe pat deoarece eu sunt doar un invitat, nu mai multi.
-Esti mai mult decat un simpu invitat.
Apoi ne-am uitat unul la altul in ochi.Robert m-a prins de talie si apoi mi-a soptit la ureche.
-Patul este locul tau. Si a vrut sa ma impinga pe pat dar din fericire s-a impiedicat de picioarele mele si am cazut pe jos. El era deasupra mea.
DOAMNE ITI MULTUMESC ( =))) )…imi spuneam in gand.Am ramas intepeniti unul peste altul (iar va incolaciserati picioarele ?).Avea acea fata dragastoasa de vampirel dragut…cu zambetul strengaresc.Ma uitam in ochii lui iar el in ai mei. (tema sonora de love story pe fundal, va rog) Avea niste ochi atat de frumosi.Fetele noastre erau atat de apropiate incat ii simteam rasuflarea peste fata mea, tocmai mancase usturoi…ah….As fi vrut sa ma sarute.Dar in acel moment Robert s-a ridicat. Nu putea sa stea mai mult?
-Imi pare rau am uitat de mancare trebuie sa ma ocup de ea….aaaa….da…am pus pisica la prajit...poti sa-ti pui hainele in dulap.
O da…vream (te implor. Am suportat atat, toate ideile tampite, dar « vream » o sa-mi aduca sfarsitul) atat de multe dar nu se putea…inca…M-am dus la baie sa ma aranjez.Cand sa-mi iau hainele din bagaj…OOPS I did it again…nu aveam nimic in el.
-S-a intamplat ceva?se auzi bucatarul printre sfaraieli de pisica prajita….
-Pai cam da…se pare ca am luat de acasa ghiozdanul gol si nu am nici o haina in el si n-am observat ca e prea usor, pentru ca sunt cam idioata.
-Lasa ca iti dau eu.Vin in 2 secunde.
A cotrobait prin dulap si a dat de niste pantaloni si o bluza.
-Dar sunt haine de fete…
-Stiu,prietenul meu este casatorit si sunt amandoi plecati in Spania la cules te miri ce…
-Ma duc sa ma imbrac.
-Iar eu ma duc sa pregatesc masa.In cinci minute esti in bucatarie.
Hainele imi veneau perfect.Bine ca aveau si o perie.Dupa ce m-am aranjat am iesit pe hol.Yam ce bine mirosea. Mirosea a spagheti italienesti.(crezi tu) Eram flamanda deoarece nu am mai mancat nimic de cand am aflat vestea cu avionul la stiri.M-am dus in bucatarie.Robert a ramas intepenit. Eram foarte frumoasa cu acele haine (din nou, crezi tu).Se pare ca il vrajeam…Uraaaa!
-Deci cum imi sta?
-Wow mai surprins (tu pe mine m-ai, sau tu, mai mult surprins ?),iti sta foarte…foarte bine.
-Mersi.Uraaaa !
Ne-am asezat la masa si am spus…
-Uraaa !
-E foarte bun.Sper ca nu ai pus vreo otrava in mancare. Pentru ca in general otrava are un gust foarte bun !
-Ei doar umpic…vreau sa te fac sa stai mai mult langa mine dupa ce te omor!…oops se pare ca s-a cam scapat, dar ma bucuram.
Erau foarte bune.Eram flamanda si insetata.Se pare ca si pisica vrea ceva (fantoma ei ii bantuia).
-Ma duc sa-i pun de mancare,imi spuse el cu gura plina scuipandu-ma cu bucati mestecate, era atat de dragut…
-Ma duc eu macar atat sa fac, daca tot n-am niciun scop in viata inafara de ficul asta.
Dupa ce m-am intors la masa se pare ca Robert terminase, chiar ii era foame nesatulul. A stat cu mine pana am terminat, uitandu-se cu pofta in gura mea si sperand ca ii dau si din portia mea. Am fost tacuti. Eu am spalat vasele, dar Robert nu vroia sa ma lase dar am reusit sa-l inving.
-Vreau sa spal vasele
-Nu, stai in pat
-Spal vase
-Pat
-Vase
-Fine !
Ce gentleman…ce pacat ca nu era si o lady in acelasi timp…o nu…
-Am uitat sa-l sun pe Mike sa-i spun ca sunt bine,am format imediat numarul si…
-Alo Kris de ce nu m-ai sunat?
-Scuze am uitat ,se pare ca este o alarma falsa Robert e in viata…
-A da?Poi atunci de ce ai mintit ca a murit?Doar ca sa te intalnesti cu el,asa-i?…chiar trebuia sa-mi strice ziua?…
-Ce ai patit?Uite te sun dupa ce te mai linistesti…Pa! (geniala tipa, isi inseala iubitul si tot ea are tupeu…)
- Ce s-a intamplat?
- Hai la televizor sa-ti povestesc…
S-a asezat langa mine si apoi am inceput.
A fost odata ca niciodata....
- Am fost sunata in seara in care ai plecat tu pe la 3 dimineata de pe telefonul tau sa mi se spuna ca pasagerii care se duceau spre New York au murit sufocati.Am crezut ca este o farsa dar urmatoarea zi am primit bomba si am explodat dar am inceput sa bocesc …Mike a incercat sa ma linisteasca toata seara dar apoi mi-a dat dimineata vestea ca are un bilet si sa ma duc sa-mi iau la revedere de la tine sau ce mai ramasese din tine.Dar se pare ca nu ai murit (doar se pare, nu-s inca sigura) si de aceea sunt eu aici, iar acum crede ca am mintit ca ai murit doar ca sa ma intalnesc cu tine…Robert a ascultat cu atentie ce am spus…Si apoi a izbucnit intr-un ras isteric. Avea fata luminata parea atat de fericit.
-Si ai plans dupa mine? Ahahahaha Ca am murit?a zis el printre hohote de ras…..ce sa-i spun,adevarul sau minciuna? (continua Robert sau vampirul, incercand sa-i explice proastei ca el e de fapt doar o fantoma)
-Da…mi se inrosisera obrajii, iar Rob a incepu sa rada de fata mea…(n-ar fi prima oara)
-Ei bine sunt in viata…dar trebuie sa-ti spun ca am aflat si eu stirea,am plecat cu acelasi avion care face pe zi mai multe ture ca microbuzul navodari-constanta…se pare ca mi-am pierdut telefonul in avion si de acolo incepe toata povestea…apropo iti place masina mea? schimba el repede subiectul, pentru ca autoarea ficului nu stie sa-si argumenteze propria intriga.
-Da e tare frumoasa…
-Nici nu stii cat de mult ma bucur ca esti aici si ca ti-a pasat de mine…Si nu as vrea sa-ti stric ziua chiar daca Mike a facut asta dar priveste prima pagina a revistei…si mi-a intins in fata o revista.
“Kristen Stewart insarcinata cu copilul lui Robert Pattinson” eram furioasa aveau poze cu mine tinandu-ma de burta in timp ce coboram din masina lui Michael ametita.Robert speriat m-a intrebat…
-E adevarat ?Esti insarcinata?…se pare ca ii pasa si lui de mine…
-Nu… nu am nici un bebe in burta…Bebe-ul e in stomac :) …si trebuie sa recunosc, a fost delicios !
-Dar pozele…sunt atat de edificatoare ! Cum indraznesti sa negi !
-Stiu atunci eram ametita pentru ca eram trista din cauza plecarii tale si ma durea burta din cauza unei (tenii) menstruatiei.Dupa ce am pronuntat ultimul cuvant m-am inrosit…am spus tot…m-am scapat. (nu, n-o sa ma leg de exprimarile « m-am scapat » si « s-a scapat ». E sub nivelul meu)
“Am coborat din masina ametita si aveam niste dureri din cauza unei probleme, iar paparazi m-au urmarit si mi-au facut poze.Asa ca am alergat pana in apartamentul prietenului” Setea arzatoare…
Ce-a fost asta ? Te citezi singura ?
Robert s-a apropiat si mai mult de mine..statea langa umarul meu….mi-a luat fata in palme…ii simteam respiratia….se pare ca e nerabdator sa faca pasul…in sfarsit o sa ma sarute imi spuneam eu in gand eram atat de fericita …s-a apropiat de fata mea…….
Suspanul ma ucide. O te rog, curma-mi suferinta...
Cap 4-Tentatii
In sfarsit o sa ma sarute! imi spuneam eu in gand eram atat de fericita …s-a apropiat de fata mea incet….incet….copacel copacel era atat de aproape de mine era la un centimetru distanta de buzele mele cand…am ragait mi-a sunat telefonul.La naiba.Era Mike.Robert s-a indepartat rapid rusinat ca o fata mare ca era atat de aproape de mine…mare pacat.Nu putea sa sune peste un minut?Cer prea mult?Macar sa-si atinga buzele lui de ale mele….macar pentru o secunda…Am raspuns la telefon deoarece suna in continuu…
-Alo?
-Alo m-am linistiti acum vreau sa am o discutie cu tine…si sa-mi raspunzi sincer la cateva intrebari…Facem un sondaj de opinie, aveti doua minute ?
-Am si eu o intrebare ce ai patit?
- Eu pun intrebarile.1 Ai mintit ca Robert e mort doar ca sa-l vezi?
- Ce intrebare stupida, esti prost…Nu….nu stiam ca este in viata…doamne ce nenorocit ,imi ziceam in gand…
- 2 Ma mai iubesti?
La intrebarea asta mi-a luat mai mult timp sa raspund….ce sa-i spun?Ca-l mai iubesc sau nu?Adevarul e ca eram indragostita de Fat- Frumos nu de Balaur si in plus inca nu eram cu Rob ca sa ma despart de Mike…(voiam sa prind 2 iepuri deodata)
- Kristen ma mai iubesti sau nu?ce sa-i spun…ce sa-i spun...balaur..fat-frumos...hm, ce sa aleg, ce sa aleg
- Da….mi-a luat cam 1 minut ca sa-i raspund…dar este un ipocrit un balaur cu 2 capete…Tu esti o ipocrita cotoroanta cu 7 capete.
-Si 3 il iubesti pe Robert Pattinson…dar nu ca pe un frate ca ceva mai mult?…mi-am dat si eu seama de asta…chiar trebuia sa-mi strice ziua?
Nu vroiam sa-i raspund dar din fericire m-am gandit sa-i raspund prin alta intrebare…hehe, ce desteapta sunt.
-Mai ai mult?N-am dormit de trei zile si am nevoie foarte mult de acest somn….suna-ma cand ai terminat cu intrebarile astea idioate si incearca sa gandesti cum trebuie ,sa te linistesti mai vorbim maine.Noapte buna!
-Dar Kr…..i-am inchis telefonul in nas…daca nu stie sa se poarte n-am ce sa-i fac…
Mi-a stricat toata ziua (e a zecea oara cand zici ca ti-a stricat ziua) din pacate, Robert se prefacea ca era atent la un meci de fotbal ca sa nu trebuiasca sa ma intrebe ce am patit (ce las)…m-am dus pe balcon aveam nevoie sa ma gandesc la ce s-a intamplat in seara asta si eventual sa ma arunc.Mi-am adus aminte de fata frumosului meu cand aproape m-a sarutat …avea niste ochi verzi atat de frumosi, de calzi care pot darui atata dragoste…m-am gandit la zambetul lui …la fata rusinata a acestuia cand mi-a sunat telefonul exact in punctul culminant…exact cand era la un centimetru departare de fata mea exact cand putea sa-mi fie potolita durerea ca nu-l pot atinge.Vream (o sa mor ucisa « vream ») acele buze moi,catifelate,calde si dulci.Stiam cum este sa-l sarut pe Robert deoarece l-am sarutat in film dar mai vream (ok. Gata. adio, lume cruda) o data.Vream (am murit dar ma rasucesc in mormant)un sarut adevarat nu fals(adica obligat ca in film) (bine ca ne-ai explicat, ca altfel nu stiam ca actorii din film se prefac) care sa-mi alunge durerea ca inca nu este al meu si ca se poate ….se poate indragosti intr-o clipita de o fana (de asta ti-era frica tie ? ha) .Toate fetele ar ucide doar ca sa se intalneasca cu un vampir….Ele il vor pe Edward si nu pe Robert (si tu la fel, desteapto ! nu ne innebunesti cu vampirul tau in sus si-n jos de 4 capitole incoace ?).In acel moment paparazii imi faceau poze la balconul lui Pattinson…Oare ce o sa mai inventeze acum? Dar nu-mi pasa…ba chiar le-am zambit vanatorilor de stiri twilight ( http://stiritwilight.blogspot.com) (pauza publicitara).N-au decat sa publice ce vor…..Dar acum nu trebuia sa ma gandesc la fani,la paparazzi ,trebuia sa ma gandesc la ce s-a intamplat in seara asta.Mi-am analizat sentimentele si se pare ca il iubeam mai mult pe Robert decat pe Mike (asta e concluzia inca din primul capitol, inca n-am trecut peste asta ?).Dar ce sa fac? Sa ma duc la Robert si sa-i sar in brate expunandu-mi tablourile sentimentele fata de el?Sa-l sun pe Michael si sa-i spun ca il iubesc pe el si sa mint ca o nesimtita? Era frig afara si mi-am zis ca am timp sa ma gandesc in pat.Eram atat de incordata incat nici nu m-am uitat afara…era foarte frumos,dar era cam frig asa ca m-am dus in camera. Se pare ca Robert era inca la televizor prefacandu-se ca doarme…cred…L-am verificat sa vad daca doarmea l-am ciupit,l-am gadilat dar nimic(defapt se prefacea). Si ca sa ma rasfat l-am sarutat pe buze dar a fost unul scurt nu vroiam sa se trezeasca. Si i-am mai facut si alte chestii perverse, dar n-a reactionat. Hm, poate chiar nu se prefacea ci dormea pana la urma !
Doamne as fi dorit sa dureze mai mult…Am stins televizorul si m-am dus la mine in pat…se pare ca mai era un televizor. Urmeaza planul arhitectural al apartamentului, desenat de Kristen pe un servetel. Deci : Camera avea doua geamuri:una desupra patului si una in stanga…amandoua avand draperii chiar dragute cu floricele albastre. Patul era in mijlocul camerei si era de doua persoane,cred ca incapeau si trei,avea doua perne albastre,cuvertura albastra si cearceaful galben sters.Deasupra patului atarnau niste panze de paianjen vizibile cu ochiul liber si numai paianjeni pe tavan,casa nu mai era asa de perfecta cum credeam.In camera aveau o soba si televizorul pe aceasta, un birou cu…colt si un calculator.In stanga era biroul iar in dreapta dulapul .In fata patului era soba cu televizorul.M-am pus direct in patul care scartaie usor (dar ce faceai in el de scartaia ?) si am adormit cu gandul la problema mea, sa ma despart sau nu de Michael Angarano?(aka balaurul cu doua capete)
_____________________________________________________________________
Nu stiu de ce facem asta. Au fost indeajuns de dureroase primele doua capitole din ficul asta, si nu cred ca mai rezist la altele. In caz ca pe alea nu le-ati citit (si bine ati facut), va anunt ca e un fanfic din perspectiva lui Kristen Stewart, indragostita de un Robert Pattinson posibil mort intr-un accident aviatic. Here we go...
Cap 3-Prezenta la catalog
In acel loc se filma pentru Remember Me, filmul unde (in care) trebuia sa apara si Robert , asta daca n-ar fi murit axfisiat in avion, pentru ca nu s-au deschis « castile de oxigen » si n-a mai putut sa respire prin urechi (asta ca un mic rezumat al capitolelor anterioare). Inca imi curgeau lacrimile dar incercam sa ma stapanesc.Ce nesimtiti astia, tot mai filmeaza chiar si fara Robert.Vream (o nu...s-a intors « vream »-ul malefic) sa stiu daca au gasit pe cineva care sa-l inlocuiasca in cele cateva ore, de cand s-a aflat ca a murit.
- Buna ziua as dori si eu sa stiu daca a-ti (ati) reusit sa-l inlocuiti pe Robert Pattinson , a zis Kristen pe un ton indiferent.
Trrrr…..suna telefonul domnului…(care domn ?)
- Un moment va rog….
In acel moment vad un timp care era inalt (un timp inalt ?) avea aceeasi inaltime (ca cine?) si l-am strigat .
-Domnule Tiiiimp!!
Credeam ca este el….
S-a intors la mine si….
m-am uitat din picioare pana in cap (ce chestie…ale cui picioare si al cui cap ?).Avea acelasi corp, acelasi ceas (bineinteles ca avea ceas, era domnul Timp), aceleasi haine,dar cel mai important aceeasi fata (din pacate). Aveam halucinatii, el era mort doar imi imaginam…si ce fericita am fost in acel moment cand i-am vazut fata si am crezut ca…dar nu poate fi adevarat. Atunci am fost trezita din durere:
- Kristen?m-a strigat el speriat probabil de fata mea (nu ma mir)(pe bune, ne dai replicile pe tava cu fazele astea) dar mai ales de prezenta mea…
Cum?M-a strigat?. Da el era (nu altu,), era in viata. Nu a patit nimic.Nici nu am mai stat pe ganduri si am fugit spre el strigand: (buga buga bugaaaaaaa)
- Robert !Esti in viata!Tu esti. Esti in viata. N-ai patit nimic.
Dupa ce am pronuntat acele cuvinte era speriat, avea ochii mari si gura deschisa (era mort) ;nu stia ce se intampla.Aveam noroc ca avea ceva muschi (nu mai era pişpirel ca data trecută când l-am vazut) .M-am aruncat in bratele lui si mi-am incrucisat picioarele cu picioarele lui (mama ce contorsionism, erati serpi ?).Plangeam.Nu de tristete…de fericire ca Rob al meu,vampirul meu drag (vampiras mititel si dragutel) era in viata.M-a imbratisat si el chiar daca nu stia ce se intampla, de ce aveam fata plansa si aveam si cearcane presupun ca aratam ingrozitor.Dar nu-mi pasa (la fel cum nu-mi pasa nici ca nu m-am sinchisit sa adaug nicio virgula pe nicaieri si ca probabil énervez lumea cu ficu asta fara sens).Acum aveam bratele lui in jurul meu si parfumul lui si prezenta lui.Exact ceea ce aveam nevoie. Sincer, ai mai multa nevoie de o camasa de forta si niste calmante, decat de parfumul lui si prezenta lui si orice altceva. M-am dat jos de pe el (ca din copac) si i-am prins fata lui in mainile mele ca un cleşte si i-am spus:
- Ma idiotule, tu ciné te crezi ?!
- Mi-a fost atat de dor de tine…am crezut ca te-am pierdut, n-am dormit vreo trei nopti (yah right, si atunci cand te-ai hotarat sa dormi ca s-asa nu aveai vesti ? Dar atunci cand mancai capsuni si banane ? Hm ? scroafa…).Mi-a fost dor de parfumul tau, de corpul tau, mi-a fost dor de tine! in acel moment avea acel zambet strengaresc pe fata cu zambetul in colturi ca un colţunaş împăturit,nu intelegea ce s-a intamplat dar si el era fericit de prezenta mea (nu intelegea nimic, dar zambea si el ca prostu).
-Kristen cred ca ar trebui sa dormi.Nu arati prea bine ai numai cearcane.
-Nu! Ma tem ca acesta este un vis si daca ma voi trezi mi-e teama ca nu o sa te mai gasesc. Da !Eu sper ca acesta e un cosmar si daca ma voi trezi, ficul asta nu va mai exista.
In acel moment eram cu fata pe pieptul lui paros inspirand firele parfumul lui, ascultand cum ii bate inima, ascultandu-i vocea .
-Hai mai bine sa te duc acasa. (ca ma faci de rusine)
-Nu daca nu vii si tu.
In acel moment eram o incapatanata si o dementa care si-l dorea pe vampir (iar incepem cu vampirul). Robert mi-a luat si el fata in maini, mi-a detasat-o de restul capului, si mi-a spus…
-Fa, du-te acasa ca pun jaru pe tine !
-Am sa vin cu tine dar trebuie sa-mi promiti ca (n-o sa mai scrii niciodata vreun fanfic) o sa dormi .Am terminat filmarile pe ziua de azi.Am sa ma duc sa-ti iau bagajele .
Apoi ma saruta pe frunte. Imi batea inima cu putere.Mi-a luat bagajele si ma (m-a) dus langa masina lui tinandu-ma de mana. Cat imi doream sa fie real acel moment.Se pare ca Robert si-a luat o masina noua dar nu-mi pasa…(dar ai observat masina)imi pasa doar de el. In masina m-am uitat numai la el, nu si la masina si ma ciupeam ca sa fiu sigura ca e realitate.Da era realitate,eram langa vampir, el era in viata ceea ce inseamna ca Rob era mort, dar nu-mi pasa, eu vroiam vampirul oricum ; am mentionnât asta de mii de ori in ficu asta.Am avut curajul sa ma uit in oglinda .Doamne aratam groaznic. Aveam cearcane si aratam de parca n-am dormit de o saptamana…aveam parul ciufulit si rochia botita .Intr-un singur cuvant groaznic (si care era cuvantul ala groaznic ? ah…virgula).Rob avea un pieptan (doar pentru situatii de urgenta, il tinea intr-o vitrina securizata) si m-am aranjat putin dar fara succes.Aveam nevoie de somn.Vream (te rog nu...nu « vream ») ca atunci cand i-am luat fata in maini sa-l sarut pe craniul lipsit de piele.Dar deocamdata nu se putea, pentru ca eram prea groaznica. Mai aveam timp pana maine.Se pare ca ajunsesem dar nu era un hotel era un bloc.
- Unde mergem?l-am intrebat nedumerita…
- In Romania
- Mergem acasa la un prieten de-al meu.Acolo imi petrec eu noptile ca drag queen. Si apoi i-a aparut zambetul tălâmb…Doamne ce il mai iubesc…!
Am coborat din masina apoi am urcat pana la etajul doi.Cand am intrat era miros de mancare arsa. Are noroc ca sunt un bucatar destul de bun (sper ca gatesti mai bine decat scrii, altfel o sa il otravesti naibii pe Rob si iar moare saracul) .Se pare ca prietenul acestuia avea si o pisicuta.Era tare draguta dar se pare ca ii placea sa se joace cu picioarele deoarece in cosuletul ei se aflau nenumarate picioare cumparate de la morga, spécial pentru pets. In acel moment mi-a rupt dresul.
-Nu-ti face griji.O sa-ti cumpar altul ,spuse pisicuta cu regret.
-Mai am destule acasa.
-Tu o sa dormi in pat eu pe canapea….prea generos stiu, sunt un baiat finut.
-Lasa nu vreau sa te deranjez dorm si pe jos daca e nevoie.
-Nu ma deranjezi.Nici nu stii cat de mult ma bucur ca esti aici deci o sa dormi in pat (cu mine in pat, ca sa ma bucur si mai mult).
-Nu, am sa dorm pe jos nu-ti face griji.
-Nu, dormi in pat
-Nu, pe jos
-In pat
-Jos !
-De ce esti incapatanata?Este destul loc.
-Dar nu vreau sa dorm in locul tau.Tu ai sa dormi pe pat deoarece eu sunt doar un invitat, nu mai multi.
-Esti mai mult decat un simpu invitat.
Apoi ne-am uitat unul la altul in ochi.Robert m-a prins de talie si apoi mi-a soptit la ureche.
-Patul este locul tau. Si a vrut sa ma impinga pe pat dar din fericire s-a impiedicat de picioarele mele si am cazut pe jos. El era deasupra mea.
DOAMNE ITI MULTUMESC ( =))) )…imi spuneam in gand.Am ramas intepeniti unul peste altul (iar va incolaciserati picioarele ?).Avea acea fata dragastoasa de vampirel dragut…cu zambetul strengaresc.Ma uitam in ochii lui iar el in ai mei. (tema sonora de love story pe fundal, va rog) Avea niste ochi atat de frumosi.Fetele noastre erau atat de apropiate incat ii simteam rasuflarea peste fata mea, tocmai mancase usturoi…ah….As fi vrut sa ma sarute.Dar in acel moment Robert s-a ridicat. Nu putea sa stea mai mult?
-Imi pare rau am uitat de mancare trebuie sa ma ocup de ea….aaaa….da…am pus pisica la prajit...poti sa-ti pui hainele in dulap.
O da…vream (te implor. Am suportat atat, toate ideile tampite, dar « vream » o sa-mi aduca sfarsitul) atat de multe dar nu se putea…inca…M-am dus la baie sa ma aranjez.Cand sa-mi iau hainele din bagaj…OOPS I did it again…nu aveam nimic in el.
-S-a intamplat ceva?se auzi bucatarul printre sfaraieli de pisica prajita….
-Pai cam da…se pare ca am luat de acasa ghiozdanul gol si nu am nici o haina in el si n-am observat ca e prea usor, pentru ca sunt cam idioata.
-Lasa ca iti dau eu.Vin in 2 secunde.
A cotrobait prin dulap si a dat de niste pantaloni si o bluza.
-Dar sunt haine de fete…
-Stiu,prietenul meu este casatorit si sunt amandoi plecati in Spania la cules te miri ce…
-Ma duc sa ma imbrac.
-Iar eu ma duc sa pregatesc masa.In cinci minute esti in bucatarie.
Hainele imi veneau perfect.Bine ca aveau si o perie.Dupa ce m-am aranjat am iesit pe hol.Yam ce bine mirosea. Mirosea a spagheti italienesti.(crezi tu) Eram flamanda deoarece nu am mai mancat nimic de cand am aflat vestea cu avionul la stiri.M-am dus in bucatarie.Robert a ramas intepenit. Eram foarte frumoasa cu acele haine (din nou, crezi tu).Se pare ca il vrajeam…Uraaaa!
-Deci cum imi sta?
-Wow mai surprins (tu pe mine m-ai, sau tu, mai mult surprins ?),iti sta foarte…foarte bine.
-Mersi.Uraaaa !
Ne-am asezat la masa si am spus…
-Uraaa !
-E foarte bun.Sper ca nu ai pus vreo otrava in mancare. Pentru ca in general otrava are un gust foarte bun !
-Ei doar umpic…vreau sa te fac sa stai mai mult langa mine dupa ce te omor!…oops se pare ca s-a cam scapat, dar ma bucuram.
Erau foarte bune.Eram flamanda si insetata.Se pare ca si pisica vrea ceva (fantoma ei ii bantuia).
-Ma duc sa-i pun de mancare,imi spuse el cu gura plina scuipandu-ma cu bucati mestecate, era atat de dragut…
-Ma duc eu macar atat sa fac, daca tot n-am niciun scop in viata inafara de ficul asta.
Dupa ce m-am intors la masa se pare ca Robert terminase, chiar ii era foame nesatulul. A stat cu mine pana am terminat, uitandu-se cu pofta in gura mea si sperand ca ii dau si din portia mea. Am fost tacuti. Eu am spalat vasele, dar Robert nu vroia sa ma lase dar am reusit sa-l inving.
-Vreau sa spal vasele
-Nu, stai in pat
-Spal vase
-Pat
-Vase
-Fine !
Ce gentleman…ce pacat ca nu era si o lady in acelasi timp…o nu…
-Am uitat sa-l sun pe Mike sa-i spun ca sunt bine,am format imediat numarul si…
-Alo Kris de ce nu m-ai sunat?
-Scuze am uitat ,se pare ca este o alarma falsa Robert e in viata…
-A da?Poi atunci de ce ai mintit ca a murit?Doar ca sa te intalnesti cu el,asa-i?…chiar trebuia sa-mi strice ziua?…
-Ce ai patit?Uite te sun dupa ce te mai linistesti…Pa! (geniala tipa, isi inseala iubitul si tot ea are tupeu…)
- Ce s-a intamplat?
- Hai la televizor sa-ti povestesc…
S-a asezat langa mine si apoi am inceput.
A fost odata ca niciodata....
- Am fost sunata in seara in care ai plecat tu pe la 3 dimineata de pe telefonul tau sa mi se spuna ca pasagerii care se duceau spre New York au murit sufocati.Am crezut ca este o farsa dar urmatoarea zi am primit bomba si am explodat dar am inceput sa bocesc …Mike a incercat sa ma linisteasca toata seara dar apoi mi-a dat dimineata vestea ca are un bilet si sa ma duc sa-mi iau la revedere de la tine sau ce mai ramasese din tine.Dar se pare ca nu ai murit (doar se pare, nu-s inca sigura) si de aceea sunt eu aici, iar acum crede ca am mintit ca ai murit doar ca sa ma intalnesc cu tine…Robert a ascultat cu atentie ce am spus…Si apoi a izbucnit intr-un ras isteric. Avea fata luminata parea atat de fericit.
-Si ai plans dupa mine? Ahahahaha Ca am murit?a zis el printre hohote de ras…..ce sa-i spun,adevarul sau minciuna? (continua Robert sau vampirul, incercand sa-i explice proastei ca el e de fapt doar o fantoma)
-Da…mi se inrosisera obrajii, iar Rob a incepu sa rada de fata mea…(n-ar fi prima oara)
-Ei bine sunt in viata…dar trebuie sa-ti spun ca am aflat si eu stirea,am plecat cu acelasi avion care face pe zi mai multe ture ca microbuzul navodari-constanta…se pare ca mi-am pierdut telefonul in avion si de acolo incepe toata povestea…apropo iti place masina mea? schimba el repede subiectul, pentru ca autoarea ficului nu stie sa-si argumenteze propria intriga.
-Da e tare frumoasa…
-Nici nu stii cat de mult ma bucur ca esti aici si ca ti-a pasat de mine…Si nu as vrea sa-ti stric ziua chiar daca Mike a facut asta dar priveste prima pagina a revistei…si mi-a intins in fata o revista.
“Kristen Stewart insarcinata cu copilul lui Robert Pattinson” eram furioasa aveau poze cu mine tinandu-ma de burta in timp ce coboram din masina lui Michael ametita.Robert speriat m-a intrebat…
-E adevarat ?Esti insarcinata?…se pare ca ii pasa si lui de mine…
-Nu… nu am nici un bebe in burta…Bebe-ul e in stomac :) …si trebuie sa recunosc, a fost delicios !
-Dar pozele…sunt atat de edificatoare ! Cum indraznesti sa negi !
-Stiu atunci eram ametita pentru ca eram trista din cauza plecarii tale si ma durea burta din cauza unei (tenii) menstruatiei.Dupa ce am pronuntat ultimul cuvant m-am inrosit…am spus tot…m-am scapat. (nu, n-o sa ma leg de exprimarile « m-am scapat » si « s-a scapat ». E sub nivelul meu)
“Am coborat din masina ametita si aveam niste dureri din cauza unei probleme, iar paparazi m-au urmarit si mi-au facut poze.Asa ca am alergat pana in apartamentul prietenului” Setea arzatoare…
Ce-a fost asta ? Te citezi singura ?
Robert s-a apropiat si mai mult de mine..statea langa umarul meu….mi-a luat fata in palme…ii simteam respiratia….se pare ca e nerabdator sa faca pasul…in sfarsit o sa ma sarute imi spuneam eu in gand eram atat de fericita …s-a apropiat de fata mea…….
Suspanul ma ucide. O te rog, curma-mi suferinta...
Cap 4-Tentatii
In sfarsit o sa ma sarute! imi spuneam eu in gand eram atat de fericita …s-a apropiat de fata mea incet….incet….copacel copacel era atat de aproape de mine era la un centimetru distanta de buzele mele cand…am ragait mi-a sunat telefonul.La naiba.Era Mike.Robert s-a indepartat rapid rusinat ca o fata mare ca era atat de aproape de mine…mare pacat.Nu putea sa sune peste un minut?Cer prea mult?Macar sa-si atinga buzele lui de ale mele….macar pentru o secunda…Am raspuns la telefon deoarece suna in continuu…
-Alo?
-Alo m-am linistiti acum vreau sa am o discutie cu tine…si sa-mi raspunzi sincer la cateva intrebari…Facem un sondaj de opinie, aveti doua minute ?
-Am si eu o intrebare ce ai patit?
- Eu pun intrebarile.1 Ai mintit ca Robert e mort doar ca sa-l vezi?
- Ce intrebare stupida, esti prost…Nu….nu stiam ca este in viata…doamne ce nenorocit ,imi ziceam in gand…
- 2 Ma mai iubesti?
La intrebarea asta mi-a luat mai mult timp sa raspund….ce sa-i spun?Ca-l mai iubesc sau nu?Adevarul e ca eram indragostita de Fat- Frumos nu de Balaur si in plus inca nu eram cu Rob ca sa ma despart de Mike…(voiam sa prind 2 iepuri deodata)
- Kristen ma mai iubesti sau nu?ce sa-i spun…ce sa-i spun...balaur..fat-frumos...hm, ce sa aleg, ce sa aleg
- Da….mi-a luat cam 1 minut ca sa-i raspund…dar este un ipocrit un balaur cu 2 capete…Tu esti o ipocrita cotoroanta cu 7 capete.
-Si 3 il iubesti pe Robert Pattinson…dar nu ca pe un frate ca ceva mai mult?…mi-am dat si eu seama de asta…chiar trebuia sa-mi strice ziua?
Nu vroiam sa-i raspund dar din fericire m-am gandit sa-i raspund prin alta intrebare…hehe, ce desteapta sunt.
-Mai ai mult?N-am dormit de trei zile si am nevoie foarte mult de acest somn….suna-ma cand ai terminat cu intrebarile astea idioate si incearca sa gandesti cum trebuie ,sa te linistesti mai vorbim maine.Noapte buna!
-Dar Kr…..i-am inchis telefonul in nas…daca nu stie sa se poarte n-am ce sa-i fac…
Mi-a stricat toata ziua (e a zecea oara cand zici ca ti-a stricat ziua) din pacate, Robert se prefacea ca era atent la un meci de fotbal ca sa nu trebuiasca sa ma intrebe ce am patit (ce las)…m-am dus pe balcon aveam nevoie sa ma gandesc la ce s-a intamplat in seara asta si eventual sa ma arunc.Mi-am adus aminte de fata frumosului meu cand aproape m-a sarutat …avea niste ochi verzi atat de frumosi, de calzi care pot darui atata dragoste…m-am gandit la zambetul lui …la fata rusinata a acestuia cand mi-a sunat telefonul exact in punctul culminant…exact cand era la un centimetru departare de fata mea exact cand putea sa-mi fie potolita durerea ca nu-l pot atinge.Vream (o sa mor ucisa « vream ») acele buze moi,catifelate,calde si dulci.Stiam cum este sa-l sarut pe Robert deoarece l-am sarutat in film dar mai vream (ok. Gata. adio, lume cruda) o data.Vream (am murit dar ma rasucesc in mormant)un sarut adevarat nu fals(adica obligat ca in film) (bine ca ne-ai explicat, ca altfel nu stiam ca actorii din film se prefac) care sa-mi alunge durerea ca inca nu este al meu si ca se poate ….se poate indragosti intr-o clipita de o fana (de asta ti-era frica tie ? ha) .Toate fetele ar ucide doar ca sa se intalneasca cu un vampir….Ele il vor pe Edward si nu pe Robert (si tu la fel, desteapto ! nu ne innebunesti cu vampirul tau in sus si-n jos de 4 capitole incoace ?).In acel moment paparazii imi faceau poze la balconul lui Pattinson…Oare ce o sa mai inventeze acum? Dar nu-mi pasa…ba chiar le-am zambit vanatorilor de stiri twilight ( http://stiritwilight.blogspot.com) (pauza publicitara).N-au decat sa publice ce vor…..Dar acum nu trebuia sa ma gandesc la fani,la paparazzi ,trebuia sa ma gandesc la ce s-a intamplat in seara asta.Mi-am analizat sentimentele si se pare ca il iubeam mai mult pe Robert decat pe Mike (asta e concluzia inca din primul capitol, inca n-am trecut peste asta ?).Dar ce sa fac? Sa ma duc la Robert si sa-i sar in brate expunandu-mi tablourile sentimentele fata de el?Sa-l sun pe Michael si sa-i spun ca il iubesc pe el si sa mint ca o nesimtita? Era frig afara si mi-am zis ca am timp sa ma gandesc in pat.Eram atat de incordata incat nici nu m-am uitat afara…era foarte frumos,dar era cam frig asa ca m-am dus in camera. Se pare ca Robert era inca la televizor prefacandu-se ca doarme…cred…L-am verificat sa vad daca doarmea l-am ciupit,l-am gadilat dar nimic(defapt se prefacea). Si ca sa ma rasfat l-am sarutat pe buze dar a fost unul scurt nu vroiam sa se trezeasca. Si i-am mai facut si alte chestii perverse, dar n-a reactionat. Hm, poate chiar nu se prefacea ci dormea pana la urma !
Doamne as fi dorit sa dureze mai mult…Am stins televizorul si m-am dus la mine in pat…se pare ca mai era un televizor. Urmeaza planul arhitectural al apartamentului, desenat de Kristen pe un servetel. Deci : Camera avea doua geamuri:una desupra patului si una in stanga…amandoua avand draperii chiar dragute cu floricele albastre. Patul era in mijlocul camerei si era de doua persoane,cred ca incapeau si trei,avea doua perne albastre,cuvertura albastra si cearceaful galben sters.Deasupra patului atarnau niste panze de paianjen vizibile cu ochiul liber si numai paianjeni pe tavan,casa nu mai era asa de perfecta cum credeam.In camera aveau o soba si televizorul pe aceasta, un birou cu…colt si un calculator.In stanga era biroul iar in dreapta dulapul .In fata patului era soba cu televizorul.M-am pus direct in patul care scartaie usor (dar ce faceai in el de scartaia ?) si am adormit cu gandul la problema mea, sa ma despart sau nu de Michael Angarano?(aka balaurul cu doua capete)
(n-am putut sa citesc fragmetul de mai sus, m-a luat o stare de voma)
***
Se pare ca am dormit pana la ora 12.00…ce bine a fost…Apoi se aude scartaitul usii urmat de o voce calda si dragastoasa…
-Ai dormit bine Kris?
-Da … pai chiar foarte bine, apropo mi-au placut mult panzele de paianjen de deasupra mea. Am dat o petrecere super cu ele…
***
Se pare ca am dormit pana la ora 12.00…ce bine a fost…Apoi se aude scartaitul usii urmat de o voce calda si dragastoasa…
-Ai dormit bine Kris?
-Da … pai chiar foarte bine, apropo mi-au placut mult panzele de paianjen de deasupra mea. Am dat o petrecere super cu ele…
Bine mai, dupa ce ca omul te primeste in casa, te mai iei de curatenia dinauntru. Meritai sa te lase afara, sa ingheti pe prag.
-Da stiu…ti-am adus micul dejun…adica pranzul.Am facut clatite cu sirop de artar si un suc din banane si capsuni si garnitura de pisica.
-Multumesc dar am zis eu ca te deranjez iubire…Cum??Ce am zis?ooops prea i-am dat frau liber gurii….mai bine taceam nu ma mai scapam ce-i zic acum? (spusese Kris intr-un monolog dat la volum maxim)
-Pai nu credeam ca inca te mai gandesti la Mike…daca iti este dor de el poti sa pleci cand vrei…..m-a salvat am zis eu ca e un adevarat gentleman…
-Mersi dar cred ca mai bine nu-l mai sun azi ca sa petrecem putin timp impreuna ce zici?
-Asta asteptam sa-mi spui ,apoi aparu un zambet strengaresc care se pare ca punea ceva la cale…(sper ca uciderea ta)
***
Acum eram afara cand am iesit am dat peste un magazin cu animale (am calcat in el)…Apoi mi s-au lipit ochii pe cineva pufos si alb cu ochii negri,cu un nas negru ,labute roz si cu limba afara…Au, ce era ?Suna infricosator.
-Ce frumos este (ah….e mort)…as vrea si eu un catel la fel de pufos care sa ma iubeasca…ce frumoasa e si pisicuta asta, dar mai frumos e catelul…
-Off doamne sper ca nu o sa salivezi la fel dupa fiecare caine sau pisicuta din magazin…
M-am uitat urat la el spunandu-i…
-Nu ….o sa salivez si la animalele abandonate care trec pe strada…
-Bine atunci trebuie sa-ti iau o zgarda ca sa fiu sigur ca nu o sa incepi sa le alergi prin parc…si a inceput sa rada ,iar eu ma uitam urat la el.
-Stii esti foarte draguta cand esti incruntata…Scuze…
-Da stiu…ti-am adus micul dejun…adica pranzul.Am facut clatite cu sirop de artar si un suc din banane si capsuni si garnitura de pisica.
-Multumesc dar am zis eu ca te deranjez iubire…Cum??Ce am zis?ooops prea i-am dat frau liber gurii….mai bine taceam nu ma mai scapam ce-i zic acum? (spusese Kris intr-un monolog dat la volum maxim)
-Pai nu credeam ca inca te mai gandesti la Mike…daca iti este dor de el poti sa pleci cand vrei…..m-a salvat am zis eu ca e un adevarat gentleman…
-Mersi dar cred ca mai bine nu-l mai sun azi ca sa petrecem putin timp impreuna ce zici?
-Asta asteptam sa-mi spui ,apoi aparu un zambet strengaresc care se pare ca punea ceva la cale…(sper ca uciderea ta)
***
Acum eram afara cand am iesit am dat peste un magazin cu animale (am calcat in el)…Apoi mi s-au lipit ochii pe cineva pufos si alb cu ochii negri,cu un nas negru ,labute roz si cu limba afara…Au, ce era ?Suna infricosator.
-Ce frumos este (ah….e mort)…as vrea si eu un catel la fel de pufos care sa ma iubeasca…ce frumoasa e si pisicuta asta, dar mai frumos e catelul…
-Off doamne sper ca nu o sa salivezi la fel dupa fiecare caine sau pisicuta din magazin…
M-am uitat urat la el spunandu-i…
-Nu ….o sa salivez si la animalele abandonate care trec pe strada…
-Bine atunci trebuie sa-ti iau o zgarda ca sa fiu sigur ca nu o sa incepi sa le alergi prin parc…si a inceput sa rada ,iar eu ma uitam urat la el.
-Stii esti foarte draguta cand esti incruntata…Scuze…
Deja nu mai are rost sa spun nimic.
In acel timp eram preocupata de ceva cum de nu era nici un paparazzi prin preajma?Apoi dupa colt apar mii (mii ? nu crezi ca exagerezi un picut ?) de paparazzi cu aparate de fotografiat .Chiar trebuia sa intreb?…Robert m-a luat de mana si m-a tras dupa el,aveam noroc ca nu sunt impiedicata ca Isabella Swan dar era pacat ca Rob nu putea alerga la fel de repede ca si Edward Cullen, frumosul vampir (chiar faci diferenta intre actori si personaje ! bravooo) .Robert era destept (pana acum n-a prea parut) si se pare ca stia o ascunzatoare intr-un canal. Era un loc mic in care nici nu stiam cum de am incaput la cat de grasi eram. Eram inghesuiti ca sardinele dar mie nu-mi displacea…eram unul langa altul ii simteam fiecare particica din corpul lui lipita de a mea…Vream (nuuuuuuuu ! acum chiar plang) sa stau acolo ore…Ne uitam atenti unul la altul…atat de intens.Doamne vroiam (hai ca esti pe drumul cel bun : vream->vroiam->voiam) sa ma sarute…Ma uitam la Patt (cine mai e si Patt ?Nu-ti ajunge ca ii zici Rob, Robert, Vampirul meu si alte asemenea ?) ..in acea zi arata ca Edward cand a venit sa ma invite la familia lui. Era imbracat cu aceleasi haine si parul era aranjat la fel (venise in costumul de pe platou, ca hainele lui erau la spalat). Era atat de frumos si nu puteam rezista tentatiei si se pare ca nici el deoarece exact in momentul acela se apropia de buzele mele incet ,foarte incet dar ma enerva faptul ca se apropia asa de incet .Din aceasta cauza m-am ridicat eu mai repede dupa ele .In sfarsit ma saruta…in sfarsit puteam sa-i simt caldura buzelor.In acel moment era periculos ce faceam deoarece puteam fi descoperiti de paparazzi dar nu-mi pasa. (un pericol de-a dreptul fatal) . Imi pasa doar faptul ca nu a rezistat tentatiei de a ma atinge.Ne sarutam ca si cand nu ne-am mai fi sarutat niciodata…ca niste adolescenti care se lasau prada reflexelor (cred ca vrei sa zici instincte)…Iubeam acel moment…si nu vroiam sa se mai termine dar din pacate s-a retras momentul si se uita la mine spunand:
-Scuze nu mi-am dat seama ce fac nu o sa se mai intample iti promit…CUM??Eu vroiam sa dureze o eternitate acel sarut iar tu te scuzi?Dar din pacate avea dreptate…
-Ai dreptate scuza-ma ca am acceptat acel sarut,fabulos completasem in gand.
Aveam noroc ca vanatorii de porci mistreti au plecat asa ca ne-am dus spre casa nu puteam sa riscam….El era asa de ganditor..in acel moment imi doream sa pot citi ganduri sa stiu ce era in capul nebunaticului meu (cred ca preferam « vampirul meu » decat asta) sa stiu ce se intampla cu el in acel moment…Pacat ca plimbarea noastra a fost asa mica de acasa in canal si inapoi, dar aveam noroc ca putem sta in casa impreuna doar noi doi ,ei bine si fantoma de pisica care umbla vagaboanda pe afara dupa motani presupun Eram aproape de casa cand Rob mi-a zis:
-Du-te inainte eu trebuie sa fac ceva (caca),mai intai uite cheia ma intorc in 10 minute…si am plecat fara sa mai stau pe ganduri. (spuse Robert in timp ce informa lumea din jur despre cum nu mai statea pe ganduri)
Am ajuns acasa la bloc.In bucatarie era dezordine asa ca am facut curatenie , aveam exercitiu de cand facusem pe menajera la Michael …Dupa ce am terminat s-a auzit usa. Era vampirul si am rezistat tentatiei de a ma duce sa-l sarut sa-i sar in brate;nu l-am mai intrebat unde s-a dus doar e treaba lui …avea in mana un cadou.Oare ce l-a apucat? De ce nu puteam sa citesc ganduri in acel moment ?Vream sa existe vampirii…ca sa ma muste unul sa devin de-al lor apoi sa-l transform si pe Rob ca sa stea cu mine pentru o eternitate dar din pacate asa ceva nu se putea intampla niciodata. (n-as fi lăsat eu, Officer Nasty , sa se intample, pentru ca asa o retarda n-ar trebui sa exista pentru o eternitate) (ce gand infiorator) S-a descaltat si a venit spre mine spunand:
In acel timp eram preocupata de ceva cum de nu era nici un paparazzi prin preajma?Apoi dupa colt apar mii (mii ? nu crezi ca exagerezi un picut ?) de paparazzi cu aparate de fotografiat .Chiar trebuia sa intreb?…Robert m-a luat de mana si m-a tras dupa el,aveam noroc ca nu sunt impiedicata ca Isabella Swan dar era pacat ca Rob nu putea alerga la fel de repede ca si Edward Cullen, frumosul vampir (chiar faci diferenta intre actori si personaje ! bravooo) .Robert era destept (pana acum n-a prea parut) si se pare ca stia o ascunzatoare intr-un canal. Era un loc mic in care nici nu stiam cum de am incaput la cat de grasi eram. Eram inghesuiti ca sardinele dar mie nu-mi displacea…eram unul langa altul ii simteam fiecare particica din corpul lui lipita de a mea…Vream (nuuuuuuuu ! acum chiar plang) sa stau acolo ore…Ne uitam atenti unul la altul…atat de intens.Doamne vroiam (hai ca esti pe drumul cel bun : vream->vroiam->voiam) sa ma sarute…Ma uitam la Patt (cine mai e si Patt ?Nu-ti ajunge ca ii zici Rob, Robert, Vampirul meu si alte asemenea ?) ..in acea zi arata ca Edward cand a venit sa ma invite la familia lui. Era imbracat cu aceleasi haine si parul era aranjat la fel (venise in costumul de pe platou, ca hainele lui erau la spalat). Era atat de frumos si nu puteam rezista tentatiei si se pare ca nici el deoarece exact in momentul acela se apropia de buzele mele incet ,foarte incet dar ma enerva faptul ca se apropia asa de incet .Din aceasta cauza m-am ridicat eu mai repede dupa ele .In sfarsit ma saruta…in sfarsit puteam sa-i simt caldura buzelor.In acel moment era periculos ce faceam deoarece puteam fi descoperiti de paparazzi dar nu-mi pasa. (un pericol de-a dreptul fatal) . Imi pasa doar faptul ca nu a rezistat tentatiei de a ma atinge.Ne sarutam ca si cand nu ne-am mai fi sarutat niciodata…ca niste adolescenti care se lasau prada reflexelor (cred ca vrei sa zici instincte)…Iubeam acel moment…si nu vroiam sa se mai termine dar din pacate s-a retras momentul si se uita la mine spunand:
-Scuze nu mi-am dat seama ce fac nu o sa se mai intample iti promit…CUM??Eu vroiam sa dureze o eternitate acel sarut iar tu te scuzi?Dar din pacate avea dreptate…
-Ai dreptate scuza-ma ca am acceptat acel sarut,fabulos completasem in gand.
Aveam noroc ca vanatorii de porci mistreti au plecat asa ca ne-am dus spre casa nu puteam sa riscam….El era asa de ganditor..in acel moment imi doream sa pot citi ganduri sa stiu ce era in capul nebunaticului meu (cred ca preferam « vampirul meu » decat asta) sa stiu ce se intampla cu el in acel moment…Pacat ca plimbarea noastra a fost asa mica de acasa in canal si inapoi, dar aveam noroc ca putem sta in casa impreuna doar noi doi ,ei bine si fantoma de pisica care umbla vagaboanda pe afara dupa motani presupun Eram aproape de casa cand Rob mi-a zis:
-Du-te inainte eu trebuie sa fac ceva (caca),mai intai uite cheia ma intorc in 10 minute…si am plecat fara sa mai stau pe ganduri. (spuse Robert in timp ce informa lumea din jur despre cum nu mai statea pe ganduri)
Am ajuns acasa la bloc.In bucatarie era dezordine asa ca am facut curatenie , aveam exercitiu de cand facusem pe menajera la Michael …Dupa ce am terminat s-a auzit usa. Era vampirul si am rezistat tentatiei de a ma duce sa-l sarut sa-i sar in brate;nu l-am mai intrebat unde s-a dus doar e treaba lui …avea in mana un cadou.Oare ce l-a apucat? De ce nu puteam sa citesc ganduri in acel moment ?Vream sa existe vampirii…ca sa ma muste unul sa devin de-al lor apoi sa-l transform si pe Rob ca sa stea cu mine pentru o eternitate dar din pacate asa ceva nu se putea intampla niciodata. (n-as fi lăsat eu, Officer Nasty , sa se intample, pentru ca asa o retarda n-ar trebui sa exista pentru o eternitate) (ce gand infiorator) S-a descaltat si a venit spre mine spunand:
- Scuze ca-mi miros ciorapii.
-Acesta ti-l ofer tie deoarece esti o buna prietena si pentru ca-mi ierti greselile…
-Nu trebuia sa faci asta… esti tare incapatanat.
Am luat cadoul in brate era greu (ma rog sa fie o bomba, tineti-mi pumnii) m-am asezat pe canapea cu gandul la ce era acolo si ce l-a apucat sa-mi ia cadou?L-am deschis si in el se afla…catelul alb (damn. dar poate totusi explodeaza)…era atat de frumos… si acum era al meu dar pana la urma mi-a venit o intrebare…daca il accept ce va spune Mike?Normal ca nimic oricum ce ma intereseaza, o sa ma despart de el de cum ajung acasa (o sa ma despart de caine adica. il arunc intr-un rau)….Eram cu gandul departe incat nici macar nu mi-am dat seama ca Robert este langa mine…atat de aproape…si pana la urma s-a apropiat si mai tare ….
-Acesta ti-l ofer tie deoarece esti o buna prietena si pentru ca-mi ierti greselile…
-Nu trebuia sa faci asta… esti tare incapatanat.
Am luat cadoul in brate era greu (ma rog sa fie o bomba, tineti-mi pumnii) m-am asezat pe canapea cu gandul la ce era acolo si ce l-a apucat sa-mi ia cadou?L-am deschis si in el se afla…catelul alb (damn. dar poate totusi explodeaza)…era atat de frumos… si acum era al meu dar pana la urma mi-a venit o intrebare…daca il accept ce va spune Mike?Normal ca nimic oricum ce ma intereseaza, o sa ma despart de el de cum ajung acasa (o sa ma despart de caine adica. il arunc intr-un rau)….Eram cu gandul departe incat nici macar nu mi-am dat seama ca Robert este langa mine…atat de aproape…si pana la urma s-a apropiat si mai tare ….
Booom!
10 comentarii:
RăspundețiȘtergereOana Cullen spunea...
=)))
12 august 2010, 08:43
natural disaster (: spunea...
Această postare a fost eliminată de către autorul său.
13 august 2010, 10:11
natural disaster (: spunea...
sunteţi geniali =))
mai puneţi continuări la fic-uri sau chiar altele noi:> nota 10 pentru blog şi originalitate=))
14 august 2010, 04:47
ramona spunea...
wow=))
17 august 2010, 10:40
Anonim spunea...
=))) WOW! Asemenea specimene, de o inteligenta remarcabila, nu ar trebui lasate sa posteze tot felul de "capodopere" pe internet. Mi-au placut comentariile voastre si faceti o echipa pe cinste. Tineti-o tot asa. Bafta in continuare si respectele mele pentru munca pe care o depuneti.
19 august 2010, 16:20
irina spunea...
doamne cat am mai ras =))=))
30 august 2010, 23:39
Anonim spunea...
"Vream" sa va spun ca sunteti geniali!:))))
Bafta in continuare!
4 decembrie 2010, 00:07
Anonim spunea...
cred ca o sa fac patratele la abdomen de cat am ras=]]=]]=]]
4 ianuarie 2011, 04:54
Andreea spunea...
Cat am putut rade! Foarte amuzant. Tineti-o tot asa!
5 mai 2011, 06:08
angeltyo spunea...
:)):)) Sunteti fenomenale:)) Nu ma mai puteam opri din ras. Keep writing!:X
28 august 2011, 10:57
Sper ca veti continua sa mai "masacrati" ficuri fetelor pentru ca faceti o treaba excelenta!!
RăspundețiȘtergereLOL ! Tatal meu deja mi-a dat verdictul : Nebuno-hlizealofie :D Nu mai pot de ras ( am sa mai las putin jos )
RăspundețiȘtergereE atat de amuzant :D
Doamne, ce fic patetic!! =)) Am ras o gramada. :))
RăspundețiȘtergereDar doar o mentiune, "vream" chiar exista in romana, am verificat DOOM. Desi suna ca naiba.